Perioada cuprinsă între 19 şi 25 februarie este semnificativă prin acumularea de planete în zodia Peştilor.
Încetul cu încetul, planetele trec din Vărsător în Peşti şi dau acestei perioade o alură cu totul specială. Puţini vor fi cei care nu vor fi influenţaţi de acest moment în care, la un moment dat, se vor găsi cinci planete în zodia Peştilor, plus Lună neagră. Şi asta încă nu este totul.
Săptămânile următoare se vor asocia cu evenimente şi mai speciale, legate în continuare de acelaşi semn de apă. Deocamdată, să reţinem faptul că Soarele trece în zodia Peştilor la începutul zilei de 19 februarie. Intrăm în al 12-lea semn zodiacal, ultimul de apă, cel al spiritualităţii, al sensibilităţii şi al extrasenzorialităţii. Asta nu înseamnă că vom deveni cu toţii paranormali, dar putem fi mai sensibili, mai receptivi, mai intuitivi.
Săptămânile următoare se vor asocia cu evenimente şi mai speciale, legate în continuare de acelaşi semn de apă. Deocamdată, să reţinem faptul că Soarele trece în zodia Peştilor la începutul zilei de 19 februarie. Intrăm în al 12-lea semn zodiacal, ultimul de apă, cel al spiritualităţii, al sensibilităţii şi al extrasenzorialităţii. Asta nu înseamnă că vom deveni cu toţii paranormali, dar putem fi mai sensibili, mai receptivi, mai intuitivi.
Prezenţa Soarelui în zodia Peştilor activează foarte multe elemente care ţin de trecut, de karmă, de genetică, de moştenire. Pe unele le transformă în factori activi, pe altele le transformă în nişte elemente care, odată revigorate, încep să reordoneze viaţa noastră de fiecare zi. Mulţi dintre noi activăm într-un chip firesc, fără să ne gândim de dimineaţă până seara la strămoşi, la trecut, la problemele de conştiinţă.
Este un soi de rutină, acţionăm în virtutea inerţiei şi, de puţine ori, ne oprim în mijlocul drumului să medităm asupra unor consecinţe pe care le-ar putea avea un cuvânt, un gest, o iniţiativă. Acum, însă, toate aceste demersuri, fie ele şi cotidiene, capătă o rezonanţă specială, capătă o amploare deosebită. Unii dintre noi vor fi mai predispuşi să se retragă într-un spaţiu al interiorităţii, un spaţiu simbolic, în care să se analizeze, să se vindece sau să se tămăduiască psihic. Este un moment favorabil pentru toate gesturile care presupun o relaţie specială cu cristalele, cu plantele, cu natura, cu universul vibraţional.
În ziua de 21 februarie avem o triplă conjuncţie între Neptun, Mercur şi Marte în Vărsător. Este un soi de încheiere de capitol, această ipostază noi nu o vom mai trăi niciodată. Peste doi ani, când Marte va reveni din nou în Vărsător Neptun nu va mai fi acolo şi nu se va întoarce curând. Vor trebui să treacă decenii-decenii, ba chiar şi secole până când Neptun să ajungă în locul în care se va afla săptămâna viitoare, într-o astfel de triplă alianţă. Este un moment memorabil în care o planetă a lucrurilor impalpabile se conjugă cu o planetă a lucrurilor concrete, a acţiunii, a determinării şi cu o planetă care ţine de comunicare.
Există o logică subtilă într-un context în care Soarele, intrat în semnul Peştilor, începe să rezoneze altfel, să sune altfel, prin intermediul acestui tip de ecran pe care-l realizează cele trei planete. Îşi unesc forţele, primesc vibraţia din astral şi o trimit către noi, exact aşa cum se petrece cu o antenă parabolică ce primeşte semnalul audio-video, lansat în eter de o staţie de emisie.
La capătul celălalt, într-un chip miraculos, sunt voci, este culoare, este viaţă, este fenomenul magic al televiziunii. Această transmitere la distanţă, această vizualizare, este posibil să se petreacă ca o adevărată revelaţie în fondul perceptiv al multora dintre noi.
Pe 22 februarie, Mercur părăseşte Vărsătorul şi intră în Peşti şi ne transformă pe toţi în nişte fiinţe ultrasensibile, dedate lucrurilor care pot să ţină şi de patimă, de pasiune, de emotivitate şi de introspecţie.
Pe 23 februarie, ca şi cum toate aceste evenimente încă nu ar fi fost suficiente, la începutul zilei, pe la orele 3 noaptea, Marte păşeşte şi el în zodia Peştilor. În toată această săptămână se petrec şi alte evenimente, cum ar fi o conjuncţie pe care Chiron o face, rând pe rând, cu Soare, cu Mercur şi cu Marte, ca şi cum ar da mâna cu ei. Este o primă întâlnire, este o primă conjugare a forţelor.
Din 23 februarie avem cinci planete în semnul Peştilor, cu Luna Neagră, şase poziţii care dau o greutate specifică acestui moment. Această descătuşare de energii cosmice poate să aibă un impact deosebit şi asupra unor zone de pe globul pământesc care să sufere de pe urma unui regim dat peste cap la nivelul apei. Poate să fie vorba de căderi masive de zăpadă, de ploi, de inundaţii sau de fenomene ieşite din comun într-o relaţie cu apa indiferent de ce natură ar fi.
Nu este obligatoriu ca toate aceste evenimente negative, nefaste, cu urmări dezastruoase să se petreacă în ţara noastră. Nu este exclus ca la noi în ţară să se producă, la un moment dat secvenţial, şi inundaţii. Undeva pe glob, însă, este posibil să se producă o serie de evenimente care ţin de cartea recordurilor triste.
O stea pentru fiecare
Steaua-vedetă a săptămânii viitoare este, fără îndoială, Fomalhaut, una dintre cele patru stele importante, majore, care dau o coloratură specială unei ipoteze de lucru din punct de vedere astrologic, şi anume o revelaţie, un eveniment. Fomalhaut se combină cu Soare şi Mercur în momente diferite şi aduce succes, nobleţe, idealuri înalte, gând de mărire, ascensiune eventual în putere, succes neobişnuit şi mărire sau măreţie.
O serie de persoane care au dobândit notorietatea vor reuşi să revină în prim-planul atenţiei publice. Vor face lucruri remarcabile în viaţa lor, va influenţa existenţa şi destinul altora. Este o stea care acţionează pe grupuri mari de oameni, pe secvenţe mari de timp sau intervine într-un fel ieşit din comun, atunci când este vorba de biografii de excepţie. Din păcate, Fomalhaut nu este atât de vizibil şi nu prea reuşeşte să marcheze într-un chip evident viaţa oamenilor mărunţi şi obişnuiţi. Fomalhaut este o stea care vine cu o încărcătură de excepţie să-şi pună amprenta acolo unde este vorba de prim-planul vieţii publice sau politice.
În felul acesta acţionează asupra regilor, prinţilor, preşedinţilor sau a conducătorilor de armată, ori a liderilor spirituali. În acest context, în care avem o acumulare mare de planete pe semnul Peştilor, această combinaţie între o stea fixă minunată şi Soare, ori Mercur, se poate spune că se realizează conjugare de influxuri, în aşa fel încât unii dintre cei care sunt chemaţi de către destin la fapte mari să-şi găsească în această zestre astrală întreaga susţinere, întreaga hrană cosmică şi întreaga motivaţie ezoterică.
Asteroizii de lângă noi
Şapte dintre cei mai importanţi asteroizi cu care noi lucrăm în cadrul acestui tip de analiză şi previziune schimbă semnul zodiacal.
În Berbec intră Apollon şi Orfeus, ceea ce dă o anume dimensiune iritată, superficială sau mult prea dinamică, conflictuală, a unor precepte sau combinaţii intelectuale, idei, gânduri, sinapse, logică sau paralogică, toate acestea sunt puse într-o ecuaţie, fie greşit construită, fie greşit condusă.
Astreea şi Flora intră în Taur. Fiecare dintre ele au însă altă semnificaţie în această postură. Flora reprezintă un element de armonie, constructiv în dezvoltare, favorabil agriculturii şi vegetaţiei în general, ori bucuriilor care ţin de seva pământului, a tuturor plăcerilor care pot să fie legate de simţuri, cele concrete - văz, auz, gust - sau pot să fie legate de anume percepţii subtile, adică simţurile de dincolo de epidermă, extrasenzorialitatea.
Prudenţia, la rândul ei, intră în Taur şi se află într-o ipostază favorabilă. Aduce temperanţă, măsură şi foarte multă circumspecţie, stabilitate şi dorinţă de a construi, nu de a strica sau de a risipi.
Mai complicată este Astrea, loc de sacrificiu de sine. Le priveşte, în general, pe femei şi le dă lor acum, în această perioadă, o anume tendinţă dogmatică exagerată, uneori închistată.
Armonia intră în Peşti şi este greu de spus câtă zestre astrală şi câtă vocaţie se află în această combinaţie. Armonia îşi regăseşte domiciliul, îşi găseşte lăcaşul sau matricea iniţială, aşa încât permite tuturor celor care au o predispoziţie sau educaţie să compenseze o serie de nemulţumiri cotidiene, de frustrări personale, de neîmpliniri ale destinului, prin tot felul de momente pe care le putem numi inutile din punct de vedere material, dar profitabile din punct de vedere moral, cultural, artistic, religios sau spiritual. Este momentul când ne putem cufunda în lecturi, în muzică, în rugăciune, în contemplaţie, în călătorie, în meditaţie, în discuţii care pot să aibă un miez pedagogic sau o dorinţă de progres, de ascensiune spirituală. Armonia patronează, în mod special, artele, toate artele, toate genurile şi tehnicile, fiind în felul acesta un ajutor subtil, nevăzut, dar real, pentru toţi interpreţii, pentru actori, pentru creatori sau pentru cei care stau în vecinătatea artelor, în indiferent ce chip, cum ar fi regizorii, operatorii, scenografii sau toţi cei ce muncesc pentru ca un proiect artistic să prindă viaţă.
Icarus în Vărsător este un fel de pandant tragic al lui Apollon în Vărsător. Icarus reprezintă ipostaza utopică, oarecum păguboasă. Se asociază întotdeauna cu orgoliul, cu lipsa de măsură, cu cutezanţa, cu spiritul de frondă şi implicit cu rezultatul care îl face pe erou să sufere o prăbuşire dură sau un sfârşit tragic.
Banii sau Viaţa!
Din punctul de vedere al astrologiei financiar-bancare, schimbarea de registru astral este de natură să ne pună foarte multe ipoteze şi foarte multe enigme, ca miză pentru comentariul nostru de astăzi.
O întrebare firească şi-o pune şi astrologul, ce va fi, ce se poate întâmpla, pe un astfel de teren foarte special. Marcat de nişte planete care în semnul Peştilor nu au nicio legătură, dar nicio legătură cu economicul. Semnul Peştilor, dacă ar fi să ne gândim la bani, se poate asocia cu risipa, cu incapacitatea de a strânge banii sau cu incapacitatea mentală de a le găsi un bun plasament, o dezvoltare firească, ori o administrare corectă.
Când este vorba de semnul Peştilor relaţia cu banii, cu investiţiile, cu pământul, cu câştigul şi cu comerţul se dau peste cap. Acolo intervine subiectivismul, eroarea, individualismul, greşeala şi miza pusă pe tot felul de alte lucruri care nu au nicio legătură cu construcţia materială. În timpul în care Soarele străbate zodia Peştilor, celelalte planete se află risipite în alte semne zodiacale. Din când în când, unele planete, însă, îl însoţesc pe astrul vieţii şi, în felul acesta, îi dau o putere magică, una sporită, una specială, una inedită.
Acum, în contextul în care avem Chiron, Marte, Soare, Mercur, Uranus şi Lună neagră în Peşti, se poate vorbi de un moment de excepţie. Pe o astfel de construcţie astrală se poate prevedea un faliment personal, colectiv sau întins pe arii mari de acţiune. Se poate intui o pierdere de resurse de economii sau de rezerve băneşti în plan individual sau colectiv. Pot fi legate domenii mari de viaţă şi activitate, oriunde pe glob.
Trăim într-un moment în care noţiunea de internaţionalizare, de comunicare, de universalizare sau de globalizare este deja un loc comun. Prin urmare, de puţine ori, şi doar în cazul unor evenimente care se petrec într-un plan foarte restrâns, ceea ce cuprinde viaţă într-un loc geografic, rămâne fără ecou. Teoretic, aproape totul se află într-un angrenaj şi într-o rezonanţă. Putem anticipa de aceea că o serie de evenimente păguboase, care se petrec într-o ţară, pot să aducă în multe alte spaţii geografice o serie de premize care să transforme evenimentul de acolo într-o adevărată dramă dincolo.
M-aş îndrepta, totuşi, cu gândul şi spre ţara noastră, care are pe harta naşterii noţiunii României moderne zodia Peştilor legată indestructibil de bani şi, mai ales, de banii proveniţi din muncă, nu din speculaţii sau din beneficii de orice altă natură. Se poate anticipa că, în această perioadă, adică cea cuprinsă între 19 şi 25 februarie, ca şi în întreaga perioadă ce se va scurge de-a lungul lunii martie până în preajma lui 1-2-3 aprilie, că ne confruntăm cu probleme care ţin mai ales de bani, de lichiditate, de plăţi, de transferuri băneşti, de circulaţie monetară şi de o anume atitudine care poate să fie înţeleasă ca un fel de karmă sau de naştere a unei noi karme.
Există şi karmă personală, există şi karmă colectivă, şi la această secvenţă a karmei colective se activează o serie de trăsături ale naţiei sau ale fibrei din punct de vedere genetic, a fibrei româneşti, care intră într-un impas profund. Mai întâi, este vorba de Chiron, cel care ne indică o serie de elemente care ţin de gândire, mentalitate şi atitudine faţă de bani, apoi este Mercur care nu e deloc într-o postură bună pentru tot ceea ce ar trebui să însemne redresare şi, în final, Luna neagră care ne vorbeşte despre ghinioane, pagube şi tot felul de erori umane, în primul rând, cu privire la un mecanism economic.
Este greu de spus că o astfel de conjunctură astrală, care patronează un mecanism economic destul de dat peste cap, poate fi pus în vina cuiva, lui Ionescu sau lui Popescu. Ar fi extraordinar, ar fi minunat. Ar fi atât de simplu să găsim un vinovat, unul singur, să-l tragem la răspundere, să-l dăm deoparte de acolo de unde se află, de unde conduce şi decide, şi de unde încurcă lucrurile, şi în felul acesta, prin înlocuirea lui, un altul mai competent, mai tânăr sau altfel şcolit, să se ajungă la succes, la stabilitate, eventual chiar la progres. Dar, din păcate, lucrurile nu stau aşa.
Este imposibil să rezolvăm un astfel de moment înlocuind un om, doi sau chiar o mie. Problema este că trebuie să înlocuim o secvenţă întreagă din mentalul colectiv. Este vorba de o atitudine care ne caracterizează. Oamenii nu suportă cu uşurinţă să fie făcuţi vinovaţi, nici chiar într-o emisiune de astrologie.
Oamenii au întotdeauna tendinţa de a arunca vina pe ceilalţi. Vinovaţi sunt toţi, restul lumii, în afară de noi, de fiecare dintre noi. Este şi o derogare de responsabilitate, este şi o extragere dintr-un con al vinovăţiei, este şi o lipsă, uneori, de asumare demnă a unor carenţe de viaţă, de atitudine, de eficienţă, ori de pregătire.
Din păcate, astrele ne dau semne, din fericire, astrele ne dau şi indicaţii, direcţii, sugestii, ne împing pur şi simplu, dar nu întotdeauna noi suntem la nivelul măreţiei astrelor. Ba, aş spune că de la un timp încoace tot rămânem corijenţi, tot rămânem repetenţi, tot rămânem datori, astrele îşi fac datoria, noi tot mai puţin şi tot mai greu, nu reuşim să înţelegem nici ce se întâmplă cu noi, nici ce ar trebui să facem, să promovăm, să iniţiem.
Totul pare o povară, totul este pasat altora. Se aşteaptă de la guvern, se aşteaptă de la Uniunea Europeană, se aşteaptă de la americani, se aşteaptă de la extratereştrii, se aşteaptă chiar şi de la astre. Toată lumea aşteaptă o conjunctură favorabilă pentru ca legile să fie aplicate, banii să curgă, fabricile să duduie şi lumea să muncească. Şi, vă asigur, nu este o viziune exagerată din punct de vedere literar, ci este o biată analiză la botul calului, cum se zice, adică sumară şi grăbită, şi poate mai puţin explicată, şi poate mai puţin argumentată a unei persoane, adică este vorba de cea care vă vorbeşte acum, care a cercetat un mecanism astrologic şi a constatat că pe momente identice sau asemănătoare astrologic popoarele reacţionează diferit, aş spune chiar divergent, disproporţionat.
Vă asigur că pe un astfel de moment astral, adică cinci planete în Peşti şi Lună neagră, ceea ce dă o anume greutate, o anume specificitate, cam neagră ea aşa, cam tulbure, există ţări, popoare, industrii sau ramuri de economie care, undeva pe glob, merg foarte bine, care profită, care reuşesc să schimbe o faţă imposibil de acceptat a unui statut economic cu o alta mult mai agreabilă. Cum se spune în limbajul calculatoriştilor, o interfaţă agreabilă.
Interfaţa pe care o oferă ţării noastre însă această conjunctură reprezintă abia începutul, este ca prologul la teatru, sau este asemănătoare, ca să vă fie dumneavoastră un pic mai explicită situaţia din punct de vedere astrologică, cu acel moment când, iarăşi mă refer la teatru, într-o sală întunecată nu există decât un singur punct luminos. Acela este legat de scenă, zona este minusculă, în acel loc toată lumea se uită, atenţia este polarizată pe fascicolul de lumină care, de fapt, nu revelează nimic, care nu arată nimic, care nu dezvăluie nimic, dar atrage atenţia asupra întunericului însuşi. Şi, în acea stare de încordare, pregătită de către regizor într-un chip artistic, pentru a obţine nişte efecte scontate, se aude o voce de undeva de departe, unii vor crede că din culisele istoriei, vine şi spune ceea ce se va întâmpla în acea piesă, narează spectacolul care urmează să înceapă.
Realizează un preambul, un fel de pregătire de avertisment al spectatorilor care trebuie să reţină că nu au de ce să se sperie, este doar teatru, este doar un spectacol. Din păcate, dacă la teatru toate aceste lucruri au menirea şi logica lor artistică şi estetică, ori morală, din punctul de vedere al realităţii noi nu ne putem permite luxul de a rămâne spectatori, fascinaţi de întuneric şi neîntrezărind niciun fel de direcţie, niciun fel de cale, niciun fel de drum, niciun fel de soluţie.
Această postură somnolentă este acum foarte bine pusă în valoare de acest context astral, care va scoate la lumină, totuşi, ne place-nu ne place, vrem-nu-vrem, o serie de carenţe.
Nu vă iluzionaţi, nu doar ale unora, ale tuturor, ale oamenilor în general, cu instituţii cu tot, cu lideri şi cu oameni necunoscuţi, cu celebrităţi şi cu oameni banali neştiuţi, nevăzuţi, cu oameni puternici şi cu oameni neputincioşi. Toţi vom fi măturaţi de acest context care ne va explica ce înseamnă un moment care din punct de vedere cosmic seamănă cu un val, un val uriaş.
Este un soi de rutină, acţionăm în virtutea inerţiei şi, de puţine ori, ne oprim în mijlocul drumului să medităm asupra unor consecinţe pe care le-ar putea avea un cuvânt, un gest, o iniţiativă. Acum, însă, toate aceste demersuri, fie ele şi cotidiene, capătă o rezonanţă specială, capătă o amploare deosebită. Unii dintre noi vor fi mai predispuşi să se retragă într-un spaţiu al interiorităţii, un spaţiu simbolic, în care să se analizeze, să se vindece sau să se tămăduiască psihic. Este un moment favorabil pentru toate gesturile care presupun o relaţie specială cu cristalele, cu plantele, cu natura, cu universul vibraţional.
În ziua de 21 februarie avem o triplă conjuncţie între Neptun, Mercur şi Marte în Vărsător. Este un soi de încheiere de capitol, această ipostază noi nu o vom mai trăi niciodată. Peste doi ani, când Marte va reveni din nou în Vărsător Neptun nu va mai fi acolo şi nu se va întoarce curând. Vor trebui să treacă decenii-decenii, ba chiar şi secole până când Neptun să ajungă în locul în care se va afla săptămâna viitoare, într-o astfel de triplă alianţă. Este un moment memorabil în care o planetă a lucrurilor impalpabile se conjugă cu o planetă a lucrurilor concrete, a acţiunii, a determinării şi cu o planetă care ţine de comunicare.
Există o logică subtilă într-un context în care Soarele, intrat în semnul Peştilor, începe să rezoneze altfel, să sune altfel, prin intermediul acestui tip de ecran pe care-l realizează cele trei planete. Îşi unesc forţele, primesc vibraţia din astral şi o trimit către noi, exact aşa cum se petrece cu o antenă parabolică ce primeşte semnalul audio-video, lansat în eter de o staţie de emisie.
La capătul celălalt, într-un chip miraculos, sunt voci, este culoare, este viaţă, este fenomenul magic al televiziunii. Această transmitere la distanţă, această vizualizare, este posibil să se petreacă ca o adevărată revelaţie în fondul perceptiv al multora dintre noi.
Pe 22 februarie, Mercur părăseşte Vărsătorul şi intră în Peşti şi ne transformă pe toţi în nişte fiinţe ultrasensibile, dedate lucrurilor care pot să ţină şi de patimă, de pasiune, de emotivitate şi de introspecţie.
Pe 23 februarie, ca şi cum toate aceste evenimente încă nu ar fi fost suficiente, la începutul zilei, pe la orele 3 noaptea, Marte păşeşte şi el în zodia Peştilor. În toată această săptămână se petrec şi alte evenimente, cum ar fi o conjuncţie pe care Chiron o face, rând pe rând, cu Soare, cu Mercur şi cu Marte, ca şi cum ar da mâna cu ei. Este o primă întâlnire, este o primă conjugare a forţelor.
Din 23 februarie avem cinci planete în semnul Peştilor, cu Luna Neagră, şase poziţii care dau o greutate specifică acestui moment. Această descătuşare de energii cosmice poate să aibă un impact deosebit şi asupra unor zone de pe globul pământesc care să sufere de pe urma unui regim dat peste cap la nivelul apei. Poate să fie vorba de căderi masive de zăpadă, de ploi, de inundaţii sau de fenomene ieşite din comun într-o relaţie cu apa indiferent de ce natură ar fi.
Nu este obligatoriu ca toate aceste evenimente negative, nefaste, cu urmări dezastruoase să se petreacă în ţara noastră. Nu este exclus ca la noi în ţară să se producă, la un moment dat secvenţial, şi inundaţii. Undeva pe glob, însă, este posibil să se producă o serie de evenimente care ţin de cartea recordurilor triste.
O stea pentru fiecare
Steaua-vedetă a săptămânii viitoare este, fără îndoială, Fomalhaut, una dintre cele patru stele importante, majore, care dau o coloratură specială unei ipoteze de lucru din punct de vedere astrologic, şi anume o revelaţie, un eveniment. Fomalhaut se combină cu Soare şi Mercur în momente diferite şi aduce succes, nobleţe, idealuri înalte, gând de mărire, ascensiune eventual în putere, succes neobişnuit şi mărire sau măreţie.
O serie de persoane care au dobândit notorietatea vor reuşi să revină în prim-planul atenţiei publice. Vor face lucruri remarcabile în viaţa lor, va influenţa existenţa şi destinul altora. Este o stea care acţionează pe grupuri mari de oameni, pe secvenţe mari de timp sau intervine într-un fel ieşit din comun, atunci când este vorba de biografii de excepţie. Din păcate, Fomalhaut nu este atât de vizibil şi nu prea reuşeşte să marcheze într-un chip evident viaţa oamenilor mărunţi şi obişnuiţi. Fomalhaut este o stea care vine cu o încărcătură de excepţie să-şi pună amprenta acolo unde este vorba de prim-planul vieţii publice sau politice.
În felul acesta acţionează asupra regilor, prinţilor, preşedinţilor sau a conducătorilor de armată, ori a liderilor spirituali. În acest context, în care avem o acumulare mare de planete pe semnul Peştilor, această combinaţie între o stea fixă minunată şi Soare, ori Mercur, se poate spune că se realizează conjugare de influxuri, în aşa fel încât unii dintre cei care sunt chemaţi de către destin la fapte mari să-şi găsească în această zestre astrală întreaga susţinere, întreaga hrană cosmică şi întreaga motivaţie ezoterică.
Asteroizii de lângă noi
Şapte dintre cei mai importanţi asteroizi cu care noi lucrăm în cadrul acestui tip de analiză şi previziune schimbă semnul zodiacal.
În Berbec intră Apollon şi Orfeus, ceea ce dă o anume dimensiune iritată, superficială sau mult prea dinamică, conflictuală, a unor precepte sau combinaţii intelectuale, idei, gânduri, sinapse, logică sau paralogică, toate acestea sunt puse într-o ecuaţie, fie greşit construită, fie greşit condusă.
Astreea şi Flora intră în Taur. Fiecare dintre ele au însă altă semnificaţie în această postură. Flora reprezintă un element de armonie, constructiv în dezvoltare, favorabil agriculturii şi vegetaţiei în general, ori bucuriilor care ţin de seva pământului, a tuturor plăcerilor care pot să fie legate de simţuri, cele concrete - văz, auz, gust - sau pot să fie legate de anume percepţii subtile, adică simţurile de dincolo de epidermă, extrasenzorialitatea.
Prudenţia, la rândul ei, intră în Taur şi se află într-o ipostază favorabilă. Aduce temperanţă, măsură şi foarte multă circumspecţie, stabilitate şi dorinţă de a construi, nu de a strica sau de a risipi.
Mai complicată este Astrea, loc de sacrificiu de sine. Le priveşte, în general, pe femei şi le dă lor acum, în această perioadă, o anume tendinţă dogmatică exagerată, uneori închistată.
Armonia intră în Peşti şi este greu de spus câtă zestre astrală şi câtă vocaţie se află în această combinaţie. Armonia îşi regăseşte domiciliul, îşi găseşte lăcaşul sau matricea iniţială, aşa încât permite tuturor celor care au o predispoziţie sau educaţie să compenseze o serie de nemulţumiri cotidiene, de frustrări personale, de neîmpliniri ale destinului, prin tot felul de momente pe care le putem numi inutile din punct de vedere material, dar profitabile din punct de vedere moral, cultural, artistic, religios sau spiritual. Este momentul când ne putem cufunda în lecturi, în muzică, în rugăciune, în contemplaţie, în călătorie, în meditaţie, în discuţii care pot să aibă un miez pedagogic sau o dorinţă de progres, de ascensiune spirituală. Armonia patronează, în mod special, artele, toate artele, toate genurile şi tehnicile, fiind în felul acesta un ajutor subtil, nevăzut, dar real, pentru toţi interpreţii, pentru actori, pentru creatori sau pentru cei care stau în vecinătatea artelor, în indiferent ce chip, cum ar fi regizorii, operatorii, scenografii sau toţi cei ce muncesc pentru ca un proiect artistic să prindă viaţă.
Icarus în Vărsător este un fel de pandant tragic al lui Apollon în Vărsător. Icarus reprezintă ipostaza utopică, oarecum păguboasă. Se asociază întotdeauna cu orgoliul, cu lipsa de măsură, cu cutezanţa, cu spiritul de frondă şi implicit cu rezultatul care îl face pe erou să sufere o prăbuşire dură sau un sfârşit tragic.
Banii sau Viaţa!
Din punctul de vedere al astrologiei financiar-bancare, schimbarea de registru astral este de natură să ne pună foarte multe ipoteze şi foarte multe enigme, ca miză pentru comentariul nostru de astăzi.
O întrebare firească şi-o pune şi astrologul, ce va fi, ce se poate întâmpla, pe un astfel de teren foarte special. Marcat de nişte planete care în semnul Peştilor nu au nicio legătură, dar nicio legătură cu economicul. Semnul Peştilor, dacă ar fi să ne gândim la bani, se poate asocia cu risipa, cu incapacitatea de a strânge banii sau cu incapacitatea mentală de a le găsi un bun plasament, o dezvoltare firească, ori o administrare corectă.
Când este vorba de semnul Peştilor relaţia cu banii, cu investiţiile, cu pământul, cu câştigul şi cu comerţul se dau peste cap. Acolo intervine subiectivismul, eroarea, individualismul, greşeala şi miza pusă pe tot felul de alte lucruri care nu au nicio legătură cu construcţia materială. În timpul în care Soarele străbate zodia Peştilor, celelalte planete se află risipite în alte semne zodiacale. Din când în când, unele planete, însă, îl însoţesc pe astrul vieţii şi, în felul acesta, îi dau o putere magică, una sporită, una specială, una inedită.
Acum, în contextul în care avem Chiron, Marte, Soare, Mercur, Uranus şi Lună neagră în Peşti, se poate vorbi de un moment de excepţie. Pe o astfel de construcţie astrală se poate prevedea un faliment personal, colectiv sau întins pe arii mari de acţiune. Se poate intui o pierdere de resurse de economii sau de rezerve băneşti în plan individual sau colectiv. Pot fi legate domenii mari de viaţă şi activitate, oriunde pe glob.
Trăim într-un moment în care noţiunea de internaţionalizare, de comunicare, de universalizare sau de globalizare este deja un loc comun. Prin urmare, de puţine ori, şi doar în cazul unor evenimente care se petrec într-un plan foarte restrâns, ceea ce cuprinde viaţă într-un loc geografic, rămâne fără ecou. Teoretic, aproape totul se află într-un angrenaj şi într-o rezonanţă. Putem anticipa de aceea că o serie de evenimente păguboase, care se petrec într-o ţară, pot să aducă în multe alte spaţii geografice o serie de premize care să transforme evenimentul de acolo într-o adevărată dramă dincolo.
M-aş îndrepta, totuşi, cu gândul şi spre ţara noastră, care are pe harta naşterii noţiunii României moderne zodia Peştilor legată indestructibil de bani şi, mai ales, de banii proveniţi din muncă, nu din speculaţii sau din beneficii de orice altă natură. Se poate anticipa că, în această perioadă, adică cea cuprinsă între 19 şi 25 februarie, ca şi în întreaga perioadă ce se va scurge de-a lungul lunii martie până în preajma lui 1-2-3 aprilie, că ne confruntăm cu probleme care ţin mai ales de bani, de lichiditate, de plăţi, de transferuri băneşti, de circulaţie monetară şi de o anume atitudine care poate să fie înţeleasă ca un fel de karmă sau de naştere a unei noi karme.
Există şi karmă personală, există şi karmă colectivă, şi la această secvenţă a karmei colective se activează o serie de trăsături ale naţiei sau ale fibrei din punct de vedere genetic, a fibrei româneşti, care intră într-un impas profund. Mai întâi, este vorba de Chiron, cel care ne indică o serie de elemente care ţin de gândire, mentalitate şi atitudine faţă de bani, apoi este Mercur care nu e deloc într-o postură bună pentru tot ceea ce ar trebui să însemne redresare şi, în final, Luna neagră care ne vorbeşte despre ghinioane, pagube şi tot felul de erori umane, în primul rând, cu privire la un mecanism economic.
Este greu de spus că o astfel de conjunctură astrală, care patronează un mecanism economic destul de dat peste cap, poate fi pus în vina cuiva, lui Ionescu sau lui Popescu. Ar fi extraordinar, ar fi minunat. Ar fi atât de simplu să găsim un vinovat, unul singur, să-l tragem la răspundere, să-l dăm deoparte de acolo de unde se află, de unde conduce şi decide, şi de unde încurcă lucrurile, şi în felul acesta, prin înlocuirea lui, un altul mai competent, mai tânăr sau altfel şcolit, să se ajungă la succes, la stabilitate, eventual chiar la progres. Dar, din păcate, lucrurile nu stau aşa.
Este imposibil să rezolvăm un astfel de moment înlocuind un om, doi sau chiar o mie. Problema este că trebuie să înlocuim o secvenţă întreagă din mentalul colectiv. Este vorba de o atitudine care ne caracterizează. Oamenii nu suportă cu uşurinţă să fie făcuţi vinovaţi, nici chiar într-o emisiune de astrologie.
Oamenii au întotdeauna tendinţa de a arunca vina pe ceilalţi. Vinovaţi sunt toţi, restul lumii, în afară de noi, de fiecare dintre noi. Este şi o derogare de responsabilitate, este şi o extragere dintr-un con al vinovăţiei, este şi o lipsă, uneori, de asumare demnă a unor carenţe de viaţă, de atitudine, de eficienţă, ori de pregătire.
Din păcate, astrele ne dau semne, din fericire, astrele ne dau şi indicaţii, direcţii, sugestii, ne împing pur şi simplu, dar nu întotdeauna noi suntem la nivelul măreţiei astrelor. Ba, aş spune că de la un timp încoace tot rămânem corijenţi, tot rămânem repetenţi, tot rămânem datori, astrele îşi fac datoria, noi tot mai puţin şi tot mai greu, nu reuşim să înţelegem nici ce se întâmplă cu noi, nici ce ar trebui să facem, să promovăm, să iniţiem.
Totul pare o povară, totul este pasat altora. Se aşteaptă de la guvern, se aşteaptă de la Uniunea Europeană, se aşteaptă de la americani, se aşteaptă de la extratereştrii, se aşteaptă chiar şi de la astre. Toată lumea aşteaptă o conjunctură favorabilă pentru ca legile să fie aplicate, banii să curgă, fabricile să duduie şi lumea să muncească. Şi, vă asigur, nu este o viziune exagerată din punct de vedere literar, ci este o biată analiză la botul calului, cum se zice, adică sumară şi grăbită, şi poate mai puţin explicată, şi poate mai puţin argumentată a unei persoane, adică este vorba de cea care vă vorbeşte acum, care a cercetat un mecanism astrologic şi a constatat că pe momente identice sau asemănătoare astrologic popoarele reacţionează diferit, aş spune chiar divergent, disproporţionat.
Vă asigur că pe un astfel de moment astral, adică cinci planete în Peşti şi Lună neagră, ceea ce dă o anume greutate, o anume specificitate, cam neagră ea aşa, cam tulbure, există ţări, popoare, industrii sau ramuri de economie care, undeva pe glob, merg foarte bine, care profită, care reuşesc să schimbe o faţă imposibil de acceptat a unui statut economic cu o alta mult mai agreabilă. Cum se spune în limbajul calculatoriştilor, o interfaţă agreabilă.
Interfaţa pe care o oferă ţării noastre însă această conjunctură reprezintă abia începutul, este ca prologul la teatru, sau este asemănătoare, ca să vă fie dumneavoastră un pic mai explicită situaţia din punct de vedere astrologică, cu acel moment când, iarăşi mă refer la teatru, într-o sală întunecată nu există decât un singur punct luminos. Acela este legat de scenă, zona este minusculă, în acel loc toată lumea se uită, atenţia este polarizată pe fascicolul de lumină care, de fapt, nu revelează nimic, care nu arată nimic, care nu dezvăluie nimic, dar atrage atenţia asupra întunericului însuşi. Şi, în acea stare de încordare, pregătită de către regizor într-un chip artistic, pentru a obţine nişte efecte scontate, se aude o voce de undeva de departe, unii vor crede că din culisele istoriei, vine şi spune ceea ce se va întâmpla în acea piesă, narează spectacolul care urmează să înceapă.
Realizează un preambul, un fel de pregătire de avertisment al spectatorilor care trebuie să reţină că nu au de ce să se sperie, este doar teatru, este doar un spectacol. Din păcate, dacă la teatru toate aceste lucruri au menirea şi logica lor artistică şi estetică, ori morală, din punctul de vedere al realităţii noi nu ne putem permite luxul de a rămâne spectatori, fascinaţi de întuneric şi neîntrezărind niciun fel de direcţie, niciun fel de cale, niciun fel de drum, niciun fel de soluţie.
Această postură somnolentă este acum foarte bine pusă în valoare de acest context astral, care va scoate la lumină, totuşi, ne place-nu ne place, vrem-nu-vrem, o serie de carenţe.
Nu vă iluzionaţi, nu doar ale unora, ale tuturor, ale oamenilor în general, cu instituţii cu tot, cu lideri şi cu oameni necunoscuţi, cu celebrităţi şi cu oameni banali neştiuţi, nevăzuţi, cu oameni puternici şi cu oameni neputincioşi. Toţi vom fi măturaţi de acest context care ne va explica ce înseamnă un moment care din punct de vedere cosmic seamănă cu un val, un val uriaş.
sursa:evz.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu